Şi totuşi

În postul anterior relatam dezamăgirea pe care o am faţă de taximetriştii braşoveni şi cum nu totul merge prost în ţara asta, şi cum nu toţi oamenii sunt la fel, zilele trecute, grăbit, mă sui într-un taxi, ajung la destinaţie, cursa făcea 6 lei, îi ofer 10, nu are să-mi dea rest, avea numai hârtii de 5 lei, eu nu aveam decât hârtii de 10. “Şi acum ce facem?”, îl întreb. El, “păi ce să facem” şi îmi întinde 5 lei rest. Eu uimit, iau banii şi cobor, copleşit de dărnicia taximetristului, îi bat în geam şi îi dau banii înapoi, lăsându-i “tip” câtiva lei. E chiar mişto când dai peste astfel de oameni, îţi fac ziua mai frumoasă. Oameni buni, mă înclin. )